Printi drepti si luminosi convietuiesc in mod firesc cu presedinti, cronicari si proroci, cu un stapan al albinelor si un motan vorbitor. Conform unei prorociri stravechi, Insula e amenintata de mari incercari. Va reusi oare sa supravietuiasca, atunci cand pamantul va incepe sa se cutremure sub picioarele locuitorilor ei?
In timp ce lucram la romanul Laur, am fost vraci, „om al lui Dumnezeu”, pelerin si calugar. Acum, un deceniu mai tarziu, m-am incumetat sa devin cronicar – si am simtit cat de mare e povara celor care consemneaza faptele trecatoare. Istoria e unul dintre numele experientei. In cele din urma, din viata ramane numai istoria. Romanul e dedicat, fireste, doar unei bucati de uscat, dar, asemenea unei picaturi de apa, oglindeste mult mai mult. – Evgheni Vodolazkin
